Le concombre masque.

Aventurile „castravetelui mascat” mi-au provocat momente de încântare în copilărie, atunci când mai puneam mâna pe câte un Pif, dar ceea ce se întâmplă acum cu castravetele spaniol (andaluz, mai precis) mascat cu E. coli nu este încântător deloc. Pe această chestiune, mi-am formulat de la bun început, pe baza primelor informaţii publicate, o teorie a mea  şi anume aceea ca germanilor le-a fost plasată bacteria, de-a lungul anilor media a povestit despre cazuri de infectii mortale cu E. coli ( două în SUA, unul cu hamburgeri – se putea altfel? – şi altul cu suc de fructe incorect pasteurizat) dar nici unul la o scară aşa de mare, cu sute de bolnavi si mai mult de zece morti. Ieri, castravetele andaluz „mascat” a fost absolvit de vină. Doar că aceasta inseamnă că sursa infecţiei ramâne necunoscută – şi este posibil să fie aşa şi în viitor – pe fundalul în care avem acum infectaţi în trei ţări. Istoria şi eroarea de identificare a sursei infecţiei de pâna acum au costat producătorii spanioli de castraveti – Spania adică – 200.000.000€ săptămânal, oamenii s-au simţit si au aruncat recoltele de castraveţi, precum şi 300.000 de locuri de muncă. Castraveţii spanioli sunt acum interzişi la achiziţie ori import în Danemarca, Cehia, Luxemburg, Ungaria, Suedia, Belgia, Rusia. Imaginea de producător de legume şi fructe a Spaniei este grav afectată, economia spaniolă contând – in condiţii normale – pe vânzarea şi exportul în Europa a peste 8 milioane tone de legume şi fructe, în acest an. Cum locul de pe piaţa europeană a legumelor şi fructelor eliberat de castravetele spaniol va fi ocupat de alţi producători, ca şi volumul de afaceri corespunzător, iată o miză care, în mintea unora, ar putea justifica o propagare de boală şi un număr de morţi cu autor cunoscut (E. coli), dar nelocalizat şi de nepedepsit.

Anunțuri