Gargaritele.

Ca in fiecare toamna, mai mult de o mie – la o estimare – de gargargarite mi-au luat, ieri, casa cu asalt, cautind locuri calduroase si unghere ferite. Un semn ca vine frigul! Pentru ele, asasinul suprem. Fiecare dintre ele lupta pentru vietisoara ei cum poate si cum le ajuta norocul: multe gargarite se string, seara, in ciorchini, in colturile de sub balcon. Dorm acolo, strinse una intr-alta, tinindu-si probabil, caldura, pina ce ce frigul noptilor devine prea patrunzator si atunci mor.  Citeva sute au reusit sa intre in casa: o parte in baie, marsaluind neobosite in jurul geamului de aerisire. O alta parte prin dormitoare, acolo unde cele mai multe s-au ascuns in plafoniere, sperind ca vor scapa cu viata. Altele prin ungherele holurilor si, in sfirsit, citeva zeci gargarite la mine in birou. In ciuda disperarii lor, cele mai multe vor muri. Parte din ele batrine, cu bulinele sterse, parte din ele tinere, aparute la viata recent. Citeva dintre ele vor gasi cele citeva felii de mar pe care le voi plasa, pentru ele, la iarna, pe ici, pe colo. Si vor gasi si puterea de a se deplasa pina la ele. Una dintre gargaritele pitite in birou va sta in cursul iernii, tot timpul cit voi fi la calculator, pe umarul meu sting. Cu toate acestea, iernii nu-i vor supravietui mai mult de citeva. Nici macar un procent dintre cele care au alergat ieri ca sa isi puna vietile la adapost.

Ca si gargaritele, o mare parte dintre romani au incercat si incearca sa isi puna existentele la adapost de frigul adus de regimul Basescu. Desi – la o adica – si camarila sa se dovedeste a fi tot gargaritoasa. Ii vedem: care fuge la Roman, care la Oradea, care pe unde apuca si pe unde crede ca ar fi mincare si caldura. Si prostie mai multa.

Frigul va disparea, cu siguranta, intr-o zi si va veni primavara. O alta primavara. Dar, cu siguranta ca vor fi si alte gargarite.

Anunțuri

8 gânduri despre „Gargaritele.

  1. Sa ne intelegem: e vorba de gargarita sau de vaca Domnului? Le ador pe amandoua, dar primele sunt cele mai scumpe.

    Mi-ar fi placut sa nu faceti legatura din final, cu romanii oprimati de Basescu. Nu ca n-ar fi adevarat, dar un articol EXCLUSIV despre gargarite ar fi fost mult mai frumos.

    • Gargarita. Daca scriam articole perfecte, imi dadeau astia premiul Nobel pentru literatura – si cum credeti ca as fi aratat alaturi de Herta Moraru? Mai bine asa.

  2. Nu va suparati, dar de ce puneti punct dupa toate titlurile articolelor dvs.? Nu stiti ca dupa titluri nu se pune punct?

    • Ba da, insa citeodata imi permit o licenta, in sensul de a considera titlul un fragment din articol, fie regasit acolo fie nu. Oricum, odata ce, sub influenta anglo-americana, a inceput sa se puna virgula inainte de „si”, am incetat sa ma preocup chiar de toate detaliile.

      • Influenta anglo-americana justifica toate greselile de vorbire sau de scriere si toate barbarismele, nu-i asa? Daca-i de la anglo-americani, nu poate fi decat de bine. Cool! :mrgreen:

    • Nu va expediez, sunt insa, de vreo trei saptamini, cu timpul limitat si prefer sa va sugerez acest lucru decit sa va las la un moment dat fara raspuns.

Comentariile sunt închise.