Amintiri din copilarie: Wilhelm Tell.

Duminica dimineata eram nerabdatori sa vedem cite un nou episod din Wilhelm Tell. Au urmat apoi Thierry la Fronde si altele. Eram necajit ca, in timpul serialului, mama mea se apuca de aspirat. Un episod din Wilhelm Tell, vizionare placuta!

Anunțuri

6 gânduri despre „Amintiri din copilarie: Wilhelm Tell.

  1. Dar Fiul Mårii nu v-a placut? Multora dintre fanii lui Marin Boy le place astazi Fiul Ploii (Crin Boy), un erou care se opune cu succes colonizarii Romaniei de catre imperiul European, luptand cu gura pentru neatâr-n-are a face vocea Rusiei cu vocea Apericii. In sfarsit eu sunt sigur ca d-voastra urmareati inca de pe atunci, cu sufletul la gura, tot ca spectator im/partial color, confruntarile televizate intre aceiasi combatanti care lupta si azi pentru sufragele d-voastra. Pe atunci formatul televizat al confruntarilor se numea 7 contra 7. Magnific.

    Ati auzit ca s-a maritat Corina Cretzu? Din dragoste. De-asta nici n-a fost o aleere prea social democrata. Cand iubesti ideologia nu conteaza. Dragostea e mare. Dar si-a pastrat numele de scena: Cretzu. O fi o aluzie la Robin Hood, care era foarte buclat si foarte social-democrat. Fura de la bogati ca sa dea la saraci. Asa si Corina. In sfarsit, Crin si Corina mi se par urmasii demni ai echipelor mereu castigatoare la concursurile 7 conta 7 de alta data. Astept cu nerabdare episoadele din Flipper si Daktary, intrucat partidul l-a primit recent in randurile sale si pe cimpanzeul Judy (primatul mai mare peste mamiferele cu lânå). Prin urmare pe 9 Decembrie vom fi Pierduti in Spatiu, pe Planeta Gigantilor.

    • Cred ca un singur serial vazut in copilarie nu mi-a placut, insa nu mai stiu cum se numea. Cred ca fanul cel mai mare al lui Marine Boy se ocupa cu altceva. Dl Antonescu nu ma entuziasmeaza insa il prefer dlui Tariceanu, sa zicem. Va inselati, niciodata nu m-au pasionat confruntarile 7 contra 7, nici nu stiu la ce va referiti. Am citit ca s-a maritat dna Cretu si i-am adresat felicitari pe blogul sau. Din cite stiu, legea – si in litera si in spirit – permite femeilor sa isi pastreze numele anterior, dupa casatorie. Aflu insa acum, de la dumneavoastra, ca si Robin Hood s-ar fi maritat, ceea ce in sec. al XII-lea era o chestie. Il priviti sumar pe Robin Hood: era un regalist feroce ( a contribuit cu bani pentru rascumpararea regelui Richard), ceea ce il plaseaza in rindurile dreptei conservatoare, mai la dreapta liberalilor, oricare o fi fost doctrina liberala la 1190. Si stiti ca pe sotia regelui Richard o chema Berengaria?

      • Nu, nu stiam.

        Cred ca ar fi trebuit sa scriu „Robin Hood” in ghilimele sau sa zic ideea de Robin Hood… adica ceea ce se intelege indeobste prin prigorie cu scufitza. Poate era mai bine sa las neologismele si sa fi zis pur si simplu haiducul Pintea.

        Nu pot sa cred ca nu urmareati concursurile de pionieri 7 contra 7? Probabil ca le-ati pierdut la mustata. Ion Mustata de la Cine stie merge mai departe…

  2. Haideti ca Ion Mustata a fost un remarcabil prezentator. Nu o luati nici dumneavoastra prea in grav cu Robin Hood, am inteles ca era un element de trecere catre o alta idee: sunt destul de sensibil la atacurile sau intepaturile la adresa Corinei Cretu deoarece s-a purtat foarte corect cu mine, ca si comentator de blog, poate cel mai corect dintre detinatorii blogurilor pe care am comentat. Deasemeni, poposeste uneori pe acest blog, ceea ce este si onorant pentru mine si inseamna si o apreciere in plus, din partea mea, pentru Corina Cretu.
    La regele Richard Inima de Leu am gasit citeva curiozitati, una dintre ele fiind aceea ca a locuit foarte mult timp in Franta ( ca duce de Aquitania – si mai era: duce de Normandia, duce de Gasconia, lord al Ciprului, conte de Anjou, conte de Maine, conte de Nantes si domn (overlord) al Britaniei. Pare ca Richard considera regatul Angliei doar ca un loc in care sa faca bani; as putea zice ca si la noi unii politicieni si afaceristi privesc tara ca pe locul in care isi fac banii. Acest lucru m-a lamurit in ceea ce priveste saracia, in fond, a legendelor despre Richard I: cruciadele, prizonieratul, rascumpararea, intoarcerea in Anglia, din prizonierat, mai nimic despre o domnie in Anglia stabila si asezata. Berengaria, sotia sa, era din casa de Navarra.
    Si pentru ca Richard I, de profesiune, rege, duce si conte, era si compozitor, cintaret si poet, redau, pentru dumneavoastra versurile cintecului sau din captivitate:
    Ja nuns hons pris ne dira sa raison 

    Adroitement, se dolantement non; 

    Mais par esfort puet il faire chançon. 

    Mout ai amis, mais povre sunt li don. 

    Honte i avront, se por ma reançon 

    Sui ça deus yvers pris.

    Ce sevent bien mi home et mi baron, 

    Ynglois, Normanz, Poitevin et Gascon 

    Que je n’ai nul si povre compaignon 

    Que je lessaisse, por avoir, en prison.
    
Je nou di mie por nule retraçon,
    Car encor sui pris.

    Or sai je bien de voir, certeinnement 

    Que je ne pris ne ami ne parent,
    Quant on me faut por or ne por argent.

    Mout m’est de moi, mès plus m’est de ma gent ; 

    Qu’après ma mort avront reprochement,
    Se longuement sui pris.

    N’est pas mervoille se rai le cuer dolant, 

    Quant mes sires mest ma terre en torment. 

    S’il li membrast de nostre soirement
    Que nos feïsmes andui communement,
    Je sai de voir que ja trop longuement
    Ne seroie ça pris.

    Ce sevent bien Angevin et Torain,
    Cil bacheler qui or sont riche et sain, 

    Qu’encombrez sui loing d’aus, en autre main. 

    Forment m’aidessent, mais il n’en oient grain.

    De beles armes sont ore vuit et plain, 

    Por ce que je suis pris.

    Mes compaignons que j’amoie et que j’ain, 

    Cés de Chaën et cés de Percherain :
    Di lor, chançon, qu’il ne sunt pas certain.
    
C’onques vers aus ne oi faus cuer ne vain. 

    S’il me guerroient, il feront que vilain, 

    Tant con je serai pris.

    Contesse suer, vostre pris soverain
    Vos saut et gart cil a cui je m’en clain;
    
Et por ce suis je pris!
    Je ne di mie a cele de Chartrain, 

    La mere Loëys.

  3. Sunt de-adreptul coplesit de felul in care-l imbiati pe dl.Goe cu delicatese culturale la masa d-voastra. Chiar daca fiecare le suntem celorlalti doar prilej de vorbe, oaspeti fiindu-le, totusi, fire impresionabila, nu pot ramane indiferent in fata orizontului generos cu care ma ademeniti. Istorie fina, poezie veche, arome aristocratice de alta data, si toate au darul de a ma anestezia. Ce sa mai zic? Nu mai pot sa zic nimic. Dar pot plagia:

    „Nu putem fi empatici si logici in acelasi timp – iata dovada

    Realitatea e ca, pur si simplu, nu se pot gandi. Cel putin nu in timp util. Un studiu recent publicat in jurnalul NeuroImage a aratat ca in caz de empatie si rezolvare analitica a problemelor regiuni separate din creier se activeaza. In plus, acestea nu se pot activa niciodata in acelasi moment, relateaza PopSci.

    E ca si cum intr-o imagine in care ai putea vedea atat un iepure, cat si o rata ai incerca sa le vezi pe amandoua in acelasi timp, insa asta nu se poate, ele putand fi percepute doar pe rand, explica autorul studiului, Anthony Jack, din cadrul Universitatii Case Western Reserve.

    Potrivit acestuia, scanarea creierelor a 45 de subiecti, studenti, a aratat ca nu poti procesa teme ce tin de social/emotional in acelasi timp in care pui creierul sa rezolve o problema ce tine de analiza logica. Toate acestea pot fi facute, insa pe rand, regiuni ale creierului activandu-se si dezactivandu-se in functie de problema ce se doreste a fi rezolvata. „

    Asa si d-voastra cu Corina Cretzu. Pot intelege si de ce sunteti impotriva lui Basescu.

    • Sunt lucruri pe care le gasiti si dumneavoastra in surse publice, doar ca mi-am zis ca, din moment ce s-a intimplat sa dau de ele, le cititi mai repede aici decit cautind si dvs. din nou. Nici vorba de anestezie. Discutam, ceea ce putem discuta. Sa inteleg ca doriti a ma incadra intr-un caz stiintific dupa ce, in trecut, ati incercat sa ma incadrati in unul patologic? Putem denumi si astfel logicul si emotionalul. Cred ca proiectantul nostru ( oricum l-am numi, Dumnezeu, Allah, Budha, Mare Arhitect,…), deoarece este clar, pentru mine cel putin, ca suntem destul de putin rodul autodezvoltarii, a gindit constructia umana cu intelepciune. Tot asa cum este destul de clar faptul ca omul tinde sa se autocreeze artificial, daca nu se va autodistruge ca specie intre timp. Cu mentiunea ca, fiind parte a animalelor creierul uman da prioritate analizei miscarii. Alfel, organizarea moderna a procesoarelor mari este facuta pe acelasi principiu, care economiseste energie si nu creeaza probleme de evacuare a caldurii: este alimentat, la un moment dat, numai blocul de calcul care are de facut o anumita operatiune. Pina la urma, probabil ca performanta si mai ales performanta economica a procesoarelor va tine si de modul in care vor fi imbinate calculul paralel si cel secvential (in sensul orientarii pe problema).

Comentariile sunt închise.