Rosia Montana: ce vor face guvernantii cu banii?

Am evitat, zilele acestea, sa fac vreun comentariu pe subiectul Rosia Montana, o poveste in care cred ca nimic nu este ceea ce pare a fi. Este relativ lesne de vazut ca toate fortele politice importante vor sa vinda exploatarea aurului de la Rosia Montana, ca toata galagia este una cu perspectiva electoralista, ca asa-zisii opozanti nu au contrapropuneri economice de luat in seama nici pentru oamenii din zona si nici pentru veniturile statului, ca disputa politica s-a mutat, incet-incet, de la pro / contra exploatare la pro/contra tehnologiei cu cianuri, ca putinii politicieni care se pronunta ferm contra exploatarii s-au asigurat, mai intii, ca exista o majoritate consistenta impotriva lor, ca presedintele a facut declaratii care i-au confirmat distributionismul pe care tot incearca sa si-l mascheze in institutionalism si ca nimeni nu pare a mai acorda importanta celorlalte metale din zacamint, mai pretioase chiar decit aurul si argintul. Asa incit pentru mine, ca si cetatean, nu mai este interesant subiectul exploatarii in sine – ea va fi realizata – si nici al risipei de resurse minerale – fiindca va fi o risipa – ci modul in care guvernantii vor utiliza redeventele – mici, dar poate ca sunt ciubucele mari. Ceva insa imi sopteste ca redeventele din exploatarea de la Rosia Montana vor fi utilizate pentru plata datoriei din imprumuturile externe, despre care inca nu stim pentru ce au contactat-o, de fapt, politicienii in frunte cu presedintele, cum au fost folositi banii si cine i-a primit. Iar cetatenii romani nu se vor alege cu nimic – in timp ce tinerii casatoriti vor trebui sa isi cumpere, pentru verighete, aur de la turci.

Anunțuri