Ursulica si Labus, victime ale propagandei isterizante

Cam acum vreo luna de zile, intr-o duminica seara, Ursulica a venit la gardul meu scincind dupa ceva de mincare. A luat franzela pe care i-am dat-o si a plecat cu ea. Nu imi amintesc daca, in acea noapte, am auzit-o pe Ursulica latrind, dar de atunci Ursulica nu a mai aparut. La vreo citeva zile, au aparut zvonuri cum ca unii ar fi imprastiat piine cu antigel, spre a otravi ciinii prea flaminzi. Ursulica, o catea blinda, care nu a atacat niciodata pe nimeni si nu a facut rau nimanui. In zilele Craciunului, Labus, ciinele meu cel mare, a plecat si el, ca mire, la o nunta, insotind o catea neagra abandonata pe aici de cineva, dupa disparitia Ursulicai. Dupa citeva zile, „mireasa” a aparut schioapa de un picior, iar nuntasii au aparut si ei, risipiti, cu exceptia lui Labus, care nu a mai aparut de atunci. Labus, un ciine mare si deloc frumos, dar nu un ciine rau: latra in curte, in tarcul lui, si cam atit. Nu a iesit niciodata la drum, nu a atacat niciodata pe cineva, nu facea rau, desi infatisarea sa ii speria pe unii. Pe Labus l-am tot asteptat si l-am strigat, se mai intimplase sa lipseasca si cite sase zile, fara sa manince, atunci cind pleca la nunti. Insa alaltaieri l-am vazut pe Corcodel, copilul lui Labus, ocupind cusca tatalui sau si atunci ne-am zis: Corcodel stie ceva. Nu ma indoiesc ca, la fel ca Ursulica, Labus a fost omorit de careva, ca efect al propagandei isterizante duse de televiziuni, suprapusa peste vorbele politicienilor care si-au construit cariere si majoritati electorale bazate pe blamarea si pe indemnuri la asasinarea ciinilor. Sa fie ei blestemati cu totii!

Ursulica

Ursulica

Labus,acum trei ani

Labus,acum trei ani

Anunțuri