Am primit material didactic

Doua fiinte, din rindurile sustinatorilor dlui Basescu, au avut amabilitatea de a-mi trimite comentarii la articole recente. Uneia dintre fiinte, care lasa de inteles ca ar fi femeie, sa o cred pe cuvint deoarece este greu de constatat in mediul internet, ii voi zice Tovarasa Vigilenta: ea urmareste blogurile declarate dusmanoase de catre o alta fiinta, sa-i zic Scriitorul Polimorf. Nu le dau nick-urile deoarece nu are nici sens si nici haz sa le fac reclama. Comentariile lor, ideale ca material didactic, imi permit sa scot in evidenta, pentru folosul cititorilor – cum perioada enervarilor si a replicilor la nervi a trecut – citeva trasaturi esentiale ale discursurilor partizanilor dlui Basescu. Nu ma refer la cei marunti, gen Martinica, sau Io, ori andrei7; Scriitorul Polimorf si Tovarasa Vigilenta sunt piese de calibru mai mare, care realizeaza un anumit grad de organizare si coordonare, ca si o omogenitate in ceea ce priveste comportamentul si limbajul.

Ca il bagati pe Traian Basescu in povestea asta nu e nici o noutate ,intrucit tine de debilitatea psihica de care suferiti . Nu cred ca veti fi vreodata mai intreg la minte ca sa judecati corect . Dar daca tot ii fericti pe cei “doi decedeti “, de marele avantaj de a fi scapat de Traian Basescu ,va recomand sa va spinzurati daca in caz nu aveti arma . Eu voi fi prima care va spune ca ati murit ca un erou …cu limba scoasa de fericire. Voi aprinde o luminare ,apoi ma voi inchina spunind :”Mare e gradina ta Doamne , dar plina de multi prosti !” scrie Tovarasa Vigilenta drept comentariu la articolul Un accident aviatic.

Postura. Conform definitiilor din dictionare , postura inseamna situatia de moment a unei persoane, tinuta, atitudine, poza. Colaborind cu autorul unei carti de arte si meserii, pot adauga: pe un blog, postura cuiva care scrie acolo inseamna modul in care cititorii percep atit persoana care scrie cit si ceea ce scrie. Modul in care cineva se arata pe el insusi contureaza modul in care il vad ceilalti. Ca un rezultat, oamenii il vor vedea asa cum se arata el insusi. Sustinatorii dlui Basescu se pun, aproape fara exceptie, in postura de etaloane morale si culturale si in postura de judecatori, macar morali, ai celorlalti. Autoinstalati, autointitulati, fara justificare, in fapt. Din postura de etalon, sunt sanse foarte mari ca toti ceilalti sa fie priviti ca devianti, mutanti, alienati in raport cu etalonul. Mai ales intr-o lume impartita, conform gindirii dnei Udrea – expusa cindva pe blogul sau – in oameni de succes si neputinciosi. Sa nu ma mir, deci, ca Tovarasa Vigilenta scrie, la adresa altora, despre debilitate mintala. Tovarasa Vigilenta si Scriitorul Polimorf nu lucreaza insa doar la la propria postura ci, mai ales, la postura celorlalti, postura pe care se straduiesc sa o degradeze pe cit posibil. De aceea, la adresa celor care nu au opiniile lor politice, folosesc cuvinte si expresii care descriu oameni cu care nimeni nu vrea sa aiba de a face. Debil mintal, zice Tovarasa Vigilenta, om care nu va mai fi niciodata intreg la minte, adauga ea, cu chip patibular (l-a citit pe  Patapievici!) si care, in consecinta, trebuie sa se spinzure singur; nevoias, sarman, necajit, defavorizat, le zice Scriitorul Polimorf; rau, baiat de benzinarie, a scris el, in trecut. Tovarasa Vigilenta pare a fi literata? Ce poate fi un literat in lumea noastra? Profesor sau director de scoala, scriitor, inspector scolar, instructor sau metodist cultural, bibliotecar,…Sa ne gindim ca Tovarasa Vigilenta ar fi profesoara. Va imaginati cum i-ar trata ea ( si poate ca ii trateaza) pe copiii care nu l-ar aprecia pe dl Basescu? Copii care, ar fi, adica, debili mintal, care nu vor mai fi vreodata intregi la minte si care ar trebui sa se spinzure? Confuzarea deliberata a genului de scriitura. Incep cu un exemplu. „De / Sfanta Inaltare, hram / al ctitoriei Neamtu, se /stransese in preajma / zidurilor/”,… asa ar putea incepe poezia (in trei volume) Fratii Jderi a poetului Mihail Sadoveanu. Sigur ca, daca ne gindim la Fratii Jderi ca la o poezie, am putea sa o consideram altfel decit consideram romanul Fratii Jderi. Altfel. Cam in acest stil, in aprecierea sustinatorilor dlui Basescu opiniile altora (ale mele, in speta) devin analize, analizele opinii si toate la un loc devin palavrageala, inchipuiri,  fantezii,…Acuzele permanente si despre dreptul la replica si „dreptul la libera exprimare”. Cred ca textele publicate sunt suficient de lamuritoare in ceea ce priveste procedeul sustinatorilor dlui Basescu de a aduce acuze permanente adversarilor de idei. Mai nou, de astazi sunt si piricios. Citeva dintre acuzatii merita sa imi expun punctul de vedere. Indiferent ca ii public sau nu scrisele, citesc tot ceea ce imi trimite ca si comentarii Scriitorul Polimorf. Cum nu il limitez cu nimic in ceea ce scrie, rezulta ca, in raport cu mine, Scriitorul Polimorf are drept la replica si nu are limitari ale libertatii de exprimare. Observati insa ca Scriitorul Polimorf nu in raport cu mine isi doreste libertati, ci in raport cu dumneavoastra, cititorii acestui blog. Doreste, deci, ca atacurile la persoana, in care exceleaza, sa fie citite nu de mine ci de dumneavoastra. Totusi, Scriitorul Polimorf este o persoana care are un blog cu un generos spatiu de 3GB, blog care isi are cititorii sai si, cum in 10 minute iti poti deschide un blog, daca doreste sa se adreseze unui numar mai mare de cititori, atunci poate deschide sase bloguri pe ora, in scopul de a-si mari numarul de receptori ai discursului sau. Insa Scriitorul Polimorf nu pare interesat de cresterea numarului de cititori ai sai, ci de accesul la cititorii acestui blog, mai precis de discreditarea mea in fata lor. cu vreo doua saptamini in urma, am facut un test privind modul in care prietenii de idei politice ai Scriitorului Polimorf de pe contributors.ro publica (,) comentariile: am trimis citeva comentarii, incepind cu unele neute si terminind cu doua comentarii cam in genul celor ale Tovarasei Vigilente. Am constatat nu doar ca nici un comentariu nu a fost publicat, dar ca au aparut si notite, din partea autorilor, care atribuiau sensuri partizane unor comentarii neutre, insa care, adevarat, nu le sustineau afirmatiile din articole. Adica am vazut aplicare a principiului cine nu e cu noi e impotriva noastra. Nu as putea zice ca nu am inteles decizia autorilor privind nepublicarea comentariilor mele: atunci cind este vorba de exprimarea scrisa, avem de a face cu un lant scriitor-publicist- cititori (in lumea blogurilor scriitorul este si publicistul) in care si publicistul are drepturile sale. De exemplu, dupa cum am citit, publicistului ii sunt recunoscute dreptul si posibilitatea de a nu publica un text cu care nu este de acord sau a carui publicare i-ar putea aduce prejudicii. Libertatea de exprimare este un concept liberal si face parte dintr-o grupa de drepturi si libertati fundamentale ale omului, alaturi de libertatea credintei, de libertatea casatoriei,… Libertatea este definita ca o posibilitate de actiune, adica libertatea de exprimare este posibilitatea unui cetatean de a-si transmite celorlalti, prin viu grai, prin scris, …, gindurile, ideile, conceptiile, etc. Ea se bucura, constitutional, de unele protectii in raporturile cetatean – stat, de exemplu interzicerea cenzurii; cenzura, prin definitie, este specifica statului. Libertatea de exprimare are limitari, atit in raporturile cetateanului  cu statul cit si in raporturile cetateanului cu alti cetateni, care au si ei drepturi si libertati. In afara de limitarile care apar, implicit sau explicit in constitutiile statelor, ori, poate si in alte legi, exista si limitari ale libertatii de exprimare care apar, ca si limitari ale altor drepturi si libertati, ca rezultat al unor obiceiuri ori al notiunii de bine si rau, de exemplu. Dreptul la libertatea de exprimare este un drept al omului, cu caracter moral si care, in consecinta, creeaza obligatii pentru cealalta parte. Dreptul la libertatea de exprimare genereaza libertatea de exprimare, adica exercitarea dreptului la libertatea de exprimare este facuta prin libertatea de exprimare, cu limitarile ei. In general, un cetatean face apel la dreptul la libertatea de exprimare, implicit la libertatea de exprimare, in relatia sa cu statul ori cu organizatii de stat. Clamarea dreptului la libertatea de exprimare este facuta mai rar in relatia cetateanului cu organizatii private sau cu un alt cetatean. Larry Alexander, in excelenta sa carte Exista un drept la libertatea de exprimare? – pe care mi-am propus sa o studiez mai atent, dupa o scriere a lui Rawls – evita sa trateze in detaliu situatia in care un cetatean clameaza dreptul la libertatea de exprimare relativ la alt cetatean, considerind ca acesta din urma s-ar pune in locul statului, afirmind ca situatia este complicata si adinca din punct de vedere conceptual si pune in discutie mai multe drepturi ale omului. Adica este vorba de faptul ca drepturile si obligatiile cetateanului sunt diferite de acelea ale statului si de cele ale organizatiilor private. Sa mai amintesc, in incheiere, faptul, care mi se pare curios, ca John Rawls, in lucrarea sa The Law of People, nu listeaza dreptul la libera exprimare printre drepturile omului pe care comunitatea internationala ar trebui sa le onoreze.

Profesorul de drept, de la Universitatea din San Diego, Larry Alexander, autorul cartii Exista un drept la libertatea de exprimare? Cambridge University Press, 2005.

(va continua miine, insa, pina atunci, in continuare, comentariile Scriitorului Polimorf sosite astazi):

Din spusele domniei voastre reiese in mod destul de clar ca in postarile nimeniste nu-i vorba nici de analize, nici de opinii, ci de simple exercitii de exprimare in scris a unor preconceptii, idiosincrazii, marote, speculatii partizane lipsite de orice onestitate. Desigur ca aveti toata indreptatirea ca in lipsa unor opinii veritabile sa le numiti pe aceatea opinii. Aceasta este o analiza. Pe text. Pretext. Noroc cu mitza, ca va da ocazia sa va faceti pareri, impresii, naluciri.

P.S. Inainte erati sarac, dar acuma, de cand ati gasit un dictionarul de sinonime, sunteti nevoias, sarman, necajit, defavorizat.

P.P.S Si daca nu-s analize ci doar simple impresii, atunci de ce cenzurati impresiile altora? Nu cunva pentru a le consolida pe cele proprii pentru a le face sa treaca drept analize realiste? Pai cum? D-voastra cum considerati?

Dar desigur ca toata aceasta pålåvrageala nu este o analiza ci simple impresii, pareri, speculatii ale d-lui Nimeni.

In afara de faptul ca este o biata marsavie infantila sa-i tot invoci aci pe cei carora nu le acorzi aci dreptul la replica, la opinie, la impresie. Deci cine anume, draga tovarase, se crede etalon moral? Cine refuza cititorilor accesul la textele incriminate si posibilitatea de a judeca singuri cum devine treaba mare pe acest blog fara importanta? Ai putea sa fii lucid macar pentru o clipa?

Anunțuri

5 gânduri despre „Am primit material didactic

  1. Pour le connaisseurs:
    Fac pariu pe o sticlă de absint, la schimb cu una de whisky, că știu la cine ce faceți referire.
    Însă gandul că prima intimată ar putea fi profesoară, mi s-ar părea nu doar imposibil, ci un adevărat coșmar. Numai observând faptul că virgula tot după pauză o așează, deși i s-a repetat că greșește, îmi creează imaginea cuiva care suferă de încăpățânare ori bate spre dislexie. Oricum ar fi, tot tulburare nervoasă se numește. Însă e de antologie: grădina plină de mulți proști. De parcă grădina ar putea fi plină de puțini proști. Sau mai știi? O știi dumneadânsa ceva 😆
    Aș zice totuși că ați fost deosebit de delicat atunci când ați presupus că l-a citit pe Patapievici. Nu că nu ar fi în stare….ah, nici eu nu îndrăznesc să împing lucrurile atât de departe, însă Cronos e neiertător. Când, Doamne iartă-mă, să mai citească și altceva în afară de bloguri, mai ales pe cele dușmănoase 😆 Aici trebuie să recunosc că simt invidie când văd de cât timp liber dispun unii.

    Pentru al doilea comentator cuvintele sunt de prisos. O singură remarcă: Cine se aseamănă, se adună.
    Și totuși, dar dacă, din atâta asemănare, cei doi vor ajunge să intre în simbioză? Credeți că ar fi imposibil?

    • Mitzaa, multumesc pentru comentariu. Scopul articolului meu nu este acela de a insulta persoanele respective, ci de a arata citeva trasaturi ale discursurilor lor. Desi ma gindesc de mai mult timp la acest articol, nu l-as fi scris daca Tovarasa Vigilenta nu s-ar fi apucat sa se laude, cumva, cu scrisele ei. Tot asa cum articolul nu va continua asa cum ma gindisem, deoarece chiar trebuie sa lamuresc chestiunea cu „dreptul la libera exprimare”. Nu as dori sa speculez, din punctul meu de vedere ei sunt liberi sa isi redacteze blogul asa cum doresc.

      • Dar să știți că atunci când am pomenit de simbioză, nici prin cap nu mi-a trecut să aduc vreo ofensă, Dimpotrivă 😉

        Până una alta vă transmit cele mai frumoase salutări de pe un vârf de munte. Dacă mâine va fi cer senin, voi face câteva fotografii. Peisajul e mirific.

  2. Pot înțelege totul.
    Cu atât mai mult cu cât am și eu foarte puțină vreme, chiar și pentru propriul blog.
    Lucrez la o carte, vreau s-o finalizez ca să pot începe alt proiect: un roman (fantasy și / sau SF) despre agresiune, iluzii, manipulare, simbioze, în real și virtual.
    Timpul vieții mă grăbește.

    Vă mulțumesc pentru înțelegerea pe care mi-ați acordat-o.
    Numai bine vă doresc, cu tot respectul.

    PS. V-am răspuns și pe blogul meu,

Comentariile sunt închise.